A domonkos-rend konfraternitásáról a középkori Magyarországon

Résumé En Ro

The history of the medieval Dominican spiritual confraternities remains poorly knowndue to the lack of written testimonies and, moreover, due to the lack of monographs on thetopic. Though scanty and heterogeneous (28 “letters of benefits” preserved or attested, a dozenmentions in the registers of two convents in Transylvania, and a single testamentary clause),the Hungarian sources still reveal certain aspects of the problem. They show how early theHungarian faithful have started to enter the spiritual confraternity of the Preacher Brothers(as early as 1270), as well as the rapid expansion of this religious practice in the second halfof the 15th century, in the wake of the Observant reform. Moreover, it seems that at the levelof each convent, admission to the spiritual confraternity was not sold for money, but it was acompensation for previous donations. Often mixed with other spiritual rewards, it did notnecessarily leave any written evidence, and as such, it largely escapes the attention of thehistorians.

Istoria medievală a confraternităților dominicane rămâne puțin cunoscută din cauza lipseimărturiilor scrise și mai ales a lipsei monografiilor pe această temă. Baza documentară maghiară,oricât de săracă și eterogenă ar fi ea (28 de “scrisori de binefacere” păstrate sau atestate,o duzină de mențiuni în registrele a două mănăstiri din Transilvania și o singură clauză testamentară),ne permite totuși stabilirea unor repere. Acestea ne arată, pe de o parte, cât de devremes-au alăturat credincioșii maghiari confraternității ordinului predicatorilor (la începutulanilor 1270), iar pe de altă parte, vorbesc despre expansiunea rapidă a acestei practici religioaseîn a doua jumătate a secolului al XV-lea, în urma reformei observante. Mai mult, separe, că la nivelul fiecărei mănăstiri, admiterea în confraternitate nu se obținea prin plata uneisume de bani, ci era o recompensă pentru donațiile anterioare. Adesea amestecată cu alte recompensespirituale, procesul nu a dus neapărat la producerea unor izvoare scrise specifice, iarprin urmare problema accederii în confraternitatea ordinelor religioase a scăpat în mare măsurăprivirii istoricilor.