Pietrele-Măgura Gorgana: o aşezare eneolitică la Dunărea de Jos între 4500 şi 4250 î.e. / Siedlung Măgura Gorgana bei Pietrele an der Unteren Donau

Fiche du document

Date

2009

Type de document
Périmètre
Langue
Identifiant
Collection

Persée

Organisation

MESR

Licence

Copyright PERSEE 2003-2023. Works reproduced on the PERSEE website are protected by the general rules of the Code of Intellectual Property. For strictly private, scientific or teaching purposes excluding all commercial use, reproduction and communication to the public of this document is permitted on condition that its origin and copyright are clearly mentionned.



Citer ce document

Meda Toderaş et al., « Pietrele-Măgura Gorgana: o aşezare eneolitică la Dunărea de Jos între 4500 şi 4250 î.e. / Siedlung Măgura Gorgana bei Pietrele an der Unteren Donau », Materiale şi cercetări arheologice, ID : 10.3406/mcarh.2009.1069


Métriques


Partage / Export

Résumé De Ro

Seit 2002 wird die kupferzeitliche Siedlung Măgura Gorgana bei Pietrele an der Unteren Donau erforscht. Die Grabung ist ein Gemeinschaftsunternehmen der Eurasien-Abteilung des Deutschen Archäologischen Instituts, des Archäologischen Instituts „ Vasile Pârvan” der Rumänischen Akademie und dem Institut für Physische Geographie der „ Johann Wolfgang Goethe” Universität in Frankfurt a. M. Ziel der Grabungen ist es, Beiträge zur Chronologie der Gumelniţa-Kultur, zur Hausarchitektur und Siedlungsorganisation und den wirtschaftlichen Strategien der Bewohner in der zweiten Hälfte des 5. Jahrtausends zu erarbeiten. Im Zuge der Ausgrabungen wurden geomagnetische Untersuchungen auf dem Tell sowie in dessen Umgebung durchgeführt. Die im Magnetogramm sichtbaren Häuserzeilen auf dem Siedlungshügel konnten durch die Grabung bestätigt werden. Neu war die Entdeckung einer ausgedehnten Besiedlung um den Wohnhügel. Auch ein Gräberfeld mit ca. 50 Bestattungen konnte im Westen des Tells identifiziert werden. Schließlich wurde auf Corona Satellitenbildern in der unmittelbaren Umgebung des Tells eine Kreisgrabenanlage entdeckt. Eine geomagnetische Messung ergab die Existenz von drei konzentrischen Gräben. Die Siedlung war wesentlich größer als bislang für Siedlungen der Gumelniţa-Kultur angenommen wurde. Die Vielzahl der durch die Ausgrabung auf dem Tell nachgewiesenen spezialisierten Tätigkeiten ist vor dem Hintergrund einer deutlich größeren Einwohnerzahl plausibel zu erklären. Vor allem die Entdeckung der ausgedehnten „ Außensiedlung“ führt zu einem Bündel von Fragen, welche die Rolle des Wohnhügels und seiner Bewohner betreffen und das bisherige Bild kupferzeitlicher Tellsiedlungen grundlegend revidieren werden. Darüber hinaus konnten durch die fluvialmorphologischen Untersuchungen weitreichende neue Erkenntnisse zur Entwicklung der Aue und des fluvialen Systems im Raum Pietrele gewonnen werden. Die Bohrungen und geophysikali schen Messungen im Umfeld des Tells zeigten aber auch, dass mit den Sedimenten der Überflutungsebene sowie den Böden und Bodensedimenten (Kolluvien) auf den angrenzenden Talhängen hervorragende Archive vorliegen, die fundierte Aussagen zum Nutzungspotenzial einerseits und zu Auswirkungen der seit dem Neolithikum zunehmenden Siedlungstätigkeit und Landnutzung auf den Landschaftshaushalt andererseits gestatten.

Noile cercetări de pe tell-ul eneolitic „ Măgura Gorgana”, lângă satul Pietrele la Dunărea de Jos au început în anul 2002, printr-un proiect de colaborare între Institutul German de Arheologie, Secţia Eurasia, Institutul de Arheologie „ Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Institutul de Geografie Fizică al Universităţii „ Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt a. M. Scopul cercetărilor este obţinerea de informaţii asupra cronologiei culturii Gumelniţa, asupra arhitecturii clădirilor, a organizării aşezării, cât şi asupra strategiilor economice şi a folosirii spaţiului de către locuitorii din a doua jumătate al mileniului V î. e. n. În cadrul săpăturilor au putut fi întreprinse cercetări geomagnetice pe tell precum şi în imediata apropiere a acestuia. Şirurile de clădiri de pe colină, vizibile în magnetogram, au fost verificate prin săpături. Neaşteptată a fost identificarea unei aşezări întinse la poalele tell-ului şi a unei necropole cu cel puţin 50 de morminte, la vest de tell. Pe o imagine de satelit Corona din 1967 a fost vizibilă o amenajare cu şanţ circular. Prospecţiunea geomagnetică a confirmat existenţa a trei şanţuri concentrice. Aşezarea a fost, deci, cu mult mai mare decât s-a presupus iniţial. Pluralitatea activităţilor specializate, documentate pe tell, sugerează existenţa unei populaţii mult mai numeroase. Descoperirea aşezării întinse din jurul tell-lui ridică o nouă serie de întrebări privind rolul aşezării de pe colină precum şi al locuitorilor săi şi va contribui la o revizuire fundamentală a imaginii asupra aşezărilor eneolitice de tip tell. Cercetările fluvial-morfologice au dus la o nouă cunoaştere a dezvoltării luncii Dunării şi a sistemului fluvial din zona Pietrele. Forajele şi măsurătorile geofizice din jurul tell-ului au arătat că prin sedimentele din zona inundabilă precum şi prin solurile şi sedimentele (coluviile) de pe terasele adiacente se află la îndemână arhive remarcabile, care permit afirmaţii fundamentate atât asupra potenţialului de folosinţă al spaţiului, dar şi asupra impactului uman asupra gospodăririi ţinutului, intensificat ulterior epocii neolitice.

document thumbnail

Par les mêmes auteurs

Exporter en