Mormintele sarmatice de la Prăjeni (județul Botoșani) / The Sarmatian graves from Prăjeni (Botoșani County)

Résumé En Fr

Between 1985 and 1988, 14 Sarmatian graves were excavated at Prăjeni (Botoșani County), in the locations known as Alimândra, Nelipești, Țarnă and Lutărie 2. These graves have not been systematically published but information about them may be found in the literature published so far. The authors intend, by this contribution, to publish the data concerning the Sarmatian finds of Prăjeni. Out of the 14 graves uncovered there, which could be considered as belonging to the Sarmatians, 13 are secondary burials in tumuli – five in Tumulus III from Prăjeni – Alimândra, two in Tumulus IV of the same location, one in the mound of Nelipești and five in the tumulus from Prăjeni – Țarnă. Considering the five Sarmatian graves from Prăjeni – Țarnă as secondary burials in older tumuli might, at first sight, arise some doubts. The authors consider that the main criterium was the intention of those who buried the dead to choose a higher ground, as they were not aware that, during the late first century AD, what it looked like a higher ground, was, in fact, soil that had slid from the southern slope of a Bronze Age tumulus. Most of the 13 graves in discussion are oriented along the N– S axis, with variations, with only two exceptions (WSW– ENE and S– N). Dorsal decubitus, with arms and legs stretched was recorded for six deceased. Reinhumation seems to be attested in Grave 4 of Tumulus III from Alimândra, where the long bones and the ribs have been arranged somehow radially around the skull and the pelvis. Grave goods were deposited in all the 13 Sarmatian secondary graves in older tumuli from Prăjeni. Except for Grave 3 in Tumulus IV from Alimândra, and possibly Grave 4 in Tumulus III of the same location (where only a pottery fragment was found), all the other 11 graves contained pottery vessels, either one (nine cases), or two (two cases). These vessels are, mainly, hand-made. The wheel-made pottery is less frequently found (five cases). Besides pottery, other categories of grave goods, such as adornments (beads, earrings, pendants, bracelet, and bells), dress items (brooches), toilet implements (mirrors), household tools (spindle whorls), and weapons were deposited in the Sarmatian graves of Prăjeni, too. The great number of items that the Sarmatians living in the area took over from the Dacians (the hand-made mug from Prăjeni – Țarnă Grave 2, the small mug from Grave 7 at the same location, the profiled brooches from Prăjeni – Alimândra Tumulus IV Grave 3 and Țarnă Grave 2, the pendants made of profiled bars from Alimândra Tumulus III Grave 3 and Țarnă Grave 9, maybe also the bucket-shaped pendants found in this last grave) should also be mentioned. The items of Dacian origin found in the graves of Prăjeni indicate the fact that some of the burials took place after the Sarmatians established relationships with the Dacians in the area, indicating a certain time span, difficult to estimate, elapsed between the precise moment of their arrival in this territory and the burials. Generally speaking, the secondary graves of the tumuli from Prăjeni can be dated between the second half of the first century AD and the first half of the next century. The five graves in the tumuli from Prăjeni – Țarnă may be of a later date than the graves in the tumuli from Alimândra and Nelipești, if we take into account the presence in three burials of the grave goods of Dacian origin. The grave from Prăjeni – Lutărie 2 differs from the previously analysed graves, as concerns the layout (flat grave), the location (grave in a settlement) as well as the grave goods. The little girl, less than seven years old was buried only with adornments : a necklace of beads and pendants, earrings and a bracelet whose analogies suggest a chronological framing in the third century AD.

Între anii 1985 și 1988 au fost cercetate 14 morminte sarmatice la Prăjeni (jud. Botoșani), în punctele Alimândra, Nelipești, Țarnă și Lutărie 2. Mormintele nu au fost publicate sistematic, dar informații despre ele pot fi găsite în literatura apărută până în acest moment. Scopul acestui articol este acela de a publica datele referitoare la descoperirile sarmatice de la Prăjeni. Din cele 14 morminte descoperite la Prăjeni, care pot fi cu certitudine atribuite sarmaților, 13 sunt înmormântări secundare în tumuli – cinci în tumulul III de la Prăjeni – Alimândra, două în tumulul IV din același punct, una în movila de la Nelipești și cinci în tumulul de la Prăjeni – Țarnă. Enumerarea celor cinci complexe funerare sarmatice de la Prăjeni – Țarnă în rândul înmormântărilor secundare în tumuli mai vechi ar putea ridica, la prima vedere, semne de întrebare. Criteriul de bază, în opinia autorilor, a fost intenția celor care au realizat înmormântarea de a alege o formă mai înaltă de teren, neștiind că ceea ce, la sfârșitul secolului I p. Chr., se vedea ca o ridicătură a terenului era, de fapt, doar pământul scurs pe panta de sud a tumulului ridicat în cursul epocii bronzului. Majoritatea celor 13 morminte aflate în discuție sunt orientate pe axa N– S, cu variații, excepțiile fiind doar două (VSV– ENE și S– N). Poziția decubit dorsal, cu brațele și picioarele întinse, a fost observată în șase cazuri. Reînhumarea pare să fie atestată în M. 4 din T. III de la Alimândra, unde oasele lungi și coastele au fost fost așezate oarecum radial în jurul craniului și al bazinului. Toate cele 13 înmormântări sarmatice secundare în tumuli mai vechi de la Prăjeni au avut inventar. Cu excepția M. 3 din T. IV de la Alimândra, posibil și a M. 4 din T. III din același punct (unde s-a găsit doar un fragment ceramic), în toate celelalte 11 morminte s-au depus vase ceramice, în număr de unul (nouă cazuri) sau două (două cazuri). Vasele sunt lucrate, cu precădere, cu mâna. Ceramica lucrată la roată este mult mai puțin întâlnită (cinci cazuri). Pe lângă ceramică, alte categorii de piese de inventar depuse în mormintele sarmatice de la Prăjeni sunt obiectele de podoabă (mărgele, cercei, pandantive, brățară, clopoței), piese de port (fibule), piese de toaletă (oglinzi), piese de uz casnic (fusaiole), arme. Ceea ce ar mai trebui menționat este prezența numărului destul de mare de piese pe care sarmații le-au preluat de la daci (cana lucrată cu mâna de la Prăjeni – Țarnă M. 2, cănița din M. 7 din același punct, fibulele puternic profilate de la Prăjeni – Alimândra T. IV M. 3 și Țarnă M. 2, pandantivele din bară profilată de la Alimândra T. III M. 3 și Țarnă M. 9, posibil și pandantivele în formă de căldărușă din acest ultim mormânt). Prezența pieselor de origine dacică în mormintele de la Prăjeni este un indiciu important al faptului că unele dintre înmormântări au avut loc după ce sarmații au stabilit relații cu dacii din regiune, ceea ce presupune un interval de timp, greu de estimat precis, scurs între momentul propriu-zis al sosirii într-un teritoriu și amenajarea înmormântărilor. Datarea generală a mormintelor secundare din tumulii de la Prăjeni este una timpurie, în intervalul de timp ce cuprinde a doua jumătate a secolului I p. Chr. și prima jumătate a secolului următor. Nu este exclus ca cele cinci morminte din tumulul de la Prăjeni – Țarnă să fie mai târzii decât mormintele din tumulii de la Alimândra și Nelipești, având în vedere prezența, în trei complexe funerare, a pieselor de origine dacică. Mormântul de la Prăjeni – Lutărie 2 se deosebește de mormintele discutate anterior atât ca amenajare (mormânt plan), amplasare (mormânt practicat într-o așezare), cât și ca inventar. Fetița, cu vârsta mai mică de șapte ani, a fost înmormântată doar cu piese de podoabă : colier din mărgele și pandantive, cercei și brățară, ale căror analogii pledează pentru o încadrare în secolul al III-lea.