The shouldered points and the Gravettian of the Eastern Carpathian area: insights from Bistricioara-Lutărie III (Ceahlău Basin, Northeastern Romania

Résumé En Ro

The Bistricioara-Lutărie III (BL III) Upper Paleolithic site belongs to the dense network of multilayered sites located along the Bistrița Valley, Eastern Romanian Carpathians. Its Gravettian layer with shouldered points (ca. 27 ka cal BP) opens a succession of Gravettian and Epigravettian cultural layers covering the entire timespan of the Last Glacial Maximum. The layer preserves a consistent lithic assemblage almost entirely knapped in allogenous Cretaceous flint, together with poorly preserved faunal remains and in situ habitation/ occupation features. Chronologically, this assemblage fits well within what was defined as a specific cultural package i. e., the shouldered points horizon, generally framed between 29 and 27 ka cal BP. This also seems to apply to several archaeological layers at other multi-layered sites in the region, located along the Bistrița (Poiana Cireșului, Buda, and Lespezi), Prut (Mitoc Malu Galben) and Dniester (Molodova V and Doroshivtsi III) river valleys. In this contribution, we aim at integrating the data provided by older and more recent investigations into a larger, common chronological and cultural framework, and discuss the validity of the shouldered points as Late Gravettian chrono-markers in the East Carpathian area.

Aparținând paleoliticului superior, situl de la Bistricioara-Lutărie III (BL III) face parte din rețeaua de situri pluristratificate situate de-a lungul văii Bistriței moldovene. Nivelul gravettian cu vârfuri à cran (ca. 27 ka cal BP) deschide o succesiune de niveluri gravettiene și epigravettiene, care acoperă întreaga durată a ultimului maxim glaciar. Acest nivel a oferit resturi faunistice degradate, structuri de locuire și un ansamblu litic bogat, pentru care a fost utilizat, aproape în exclusivitate, silexul cretacic. Din punct de vedere cronologic, ansamblul gravettian de la BL III se încadrează în ceea ce a fost definit drept un pachet cultural specific, respectiv orizontul vârfurilor à cran, încadrat aproximativ între 29 și 27 ka cal BP. Aceeași situație pare a fi valabilă și în cazul altor câteva niveluri din situri din regiune, situate de-a lungul văii Bistriței (Poiana Cireșului, Buda, Lespezi), Prutului (Mitoc Malu Galben) și Nistrului (Molodova V, Doroshivtsi III). În această contribuție, ne-am propus să integrăm datele oferite de cercetările anterioare, precum și de cele recente, într-un cadru cronologic și cultural comun mai amplu, referindu-ne totodată la validitatea caracterizării, în zona est-carpatică, a vârfurilor à cran drept marcatori cronologici ai Gravettianului târziu.